Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția Informații Militare (AIM) a Ministerului Apărării au publicat astăzi raportul comun „Depozitul de la Cobasna: demontarea miturilor”, document care prezintă o evaluare tehnică și de securitate a depozitului de muniții din localitatea Cobasna, situat în regiunea transnistreană și aflat, de facto, sub controlul Federației Ruse.
Raportul este disponibil integral pe paginile oficiale ale celor două instituții. (AICI)
Raportul în limba engleză. (AICI)
Depozitul de la Cobasna a fost adesea prezentat de unii exponenți ai regimului separatist din stânga Nistrului, de unele persoane din conducerea Federației Ruse, dar și de anumite voci autohtone drept o potențială catastrofă de proporții regionale. Acest raport prezintă date tehnice de depozitare, caracteristici ale munițiilor, calcule inginerești, caracteristici ale terenului care demontează narațiunile false și descriu consecințele reale ale unei potențiale explozii.
Potrivit evaluării, din cele aproximativ 20 000 de tone de muniții raportate în anul 2006, la depozitele de la Cobasna s-ar afla în prezent circa 14 000 de tone. Din această cantitate, aproximativ 2 800 de tone constituie masa netă de exploziv, în timp ce diferența este reprezentată de carcase, ambalaje, elemente metalice și alte componente inerte, care nu pot fi detonate.
Analiza evidențiază faptul că munițiile sunt dispersate în 42 de depozite separate, iar particularitățile infrastructurii de stocare, măsurile de protecție și configurația terenului reduc semnificativ probabilitatea unei detonări simultane a întregului stoc. În eventualitatea producerii unui incident, consecințele ar urma să se manifeste prin explozii succesive și incendii localizate, cu efecte concentrate în proximitatea obiectivului, și nu printr-o explozie unică de proporții majore. Acest scenariu este confirmat de dinamica exploziilor înregistrate istoric la depozite de mărimi asemănătoare, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse.
Simulările unei explozii pe hartă arată că impactul acesteia ar avea o undă de șoc redusă asupra localităților din proximitate. Distanța între cel mai marginal depozit și limita administrativă a celei mai apropiate localități de Cobasna, s. Andreieni, este de 2 km. Deoarece orice incident realist ar avea originea într-o facilitate individuală aflată mai adânc în interiorul complexului, nu la marginea sa exterioară – şi deoarece configurația topografică și barajele naturale și artificiale existente ar restrânge impactul la terenul nelocuit, localitatea se află în afara zonei de pagube majore. Aceste pagube vor fi limitate pe o rază de până la 2 km de la epicentru, adică în interiorul terenului depozitului, care are un perimetru de circa 5 km.
Raportul infirmă, totodată, scenariile potrivit cărora un eventual incident la Cobasna ar putea produce o explozie comparabilă ca forță cu utilizarea unei arme nucleare. Potrivit concluziilor raportului, asemenea scenarii pornesc de la o confuzie între masa totală a munițiilor și cantitatea netă de substanță explozivă și nu iau în considerație particularitățile tehnice ale depozitării munițiilor, care fac improbabilă detonarea simultană a întregului stoc.
Narațiunea unui „dezastru” este o exagerare menită să afecteze procesul decizional național: riscul unei explozii catastrofale este utilizat pentru a legitima o prezență militară ilegală, transformând un depozit de muniții într-un instrument de subminare a stabilității și securității naționale.
SIS și AIM subliniază că depozitul de la Cobasna reprezintă un risc real, care necesită gestionare și monitorizare continuă, dar nu trebuie prezentat drept o amenințare de proporții regionale sau un scenariu catastrofal.
