Cristina Zavulan: Domnule Gheorghe Mihai, timpul care s-a scurs  după numirea dumneavoastră de către Parlament în funcţia de Director a fost suficient pentru ca să vă documentaţi care este starea de lucruri în Serviciul de Informaţii şi Securitate?

Gheorghe Mihai: După preluarea conducerii scopul principal a fost evaluarea activităţii Serviciului  şi a potenţialului subdiviziunilor, studierea politicii instituţionale în managementul  resurselor umane şi a atmosferei psihico-morale a efectivului.

Am ajuns la concluzia că pe principalele direcţii de activitate SIS, în linii mari, a făcut faţă cerinţelor  şi actualmente instituţia dispune de suficient potenţial pentru a soluţiona sarcinile delegate prin lege. S-au evaluat şi monitorizat procese, fenomene şi activităţi de competenţă funcţională, cu informarea ulterioară a autorităţilor abilitate cu drept de decizie, s-a intervenit pentru a curma sau anihila impactul unor acţiuni care afectau starea securităţii  de stat a Republicii Moldova.

Însă, am stabilit şi stări de lucruri la care nu mă aşteptam şi nici nu mi le puteam imagina în perioada activităţii anterioare în Serviciu. M-a uimit gradul avansat de politizare a efectivului şi a procesului operativ –  lucru inadmisibil pentru un serviciu special într-un stat de drept.

Cristina Zavulan: Aţi reuşit să identificaţi  din ce cauză s-a produs politizarea şi ce aţi întreprins pentru a ameliora situaţia? 

Gheorghe Mihai: Cert este că la bază stă factorul subiectiv. Predecesorul meu şi-a atins scopul,  subordonând activitatea SIS intereselor de partid şi de grup. Politizarea a început cu numirea în funcţie  a conducătorilor de subdiviziuni, în sarcina cărora stă organizarea şi dirijarea procesului operativ, ca mai apoi ea să se răsfrângă asupra întregului efectiv. Drept urmare, pe unele segmente, cum ar fi apărarea regimului constituţional, contrainformaţii şi asigurarea securităţii economice, s-a activat  deseori „la comandă”, fiind admise încălcări de lege şi abuz în serviciu.

Politizarea activităţii şi managementul defectuos al resurselor umane au avut un impact negativ asupra activităţii operative în ansamblu. S-a  refuzat la procesul planificat de instruire a cadrelor care garanta studierea suplimentară a legislaţiei şi bazei normative, permitea schimbul de experienţă a lucrătorilor practici privind formele şi metodele de activitate operativă. În final, la preluarea conducerii m-am confruntat cu elemente de degradare profesională a mai multor colaboratori. 

Cristina Zavulan: A suferit cumva imaginea instituţiei din cauza politizării, Domnule Director?

Gheorghe Mihai: Bineînţeles că da. Aşi vrea să accentuez că experienţa anilor de după proclamarea independenţei Republicii Moldova ne-a demonstrat că neangajarea politică a SIS,  la rând cu profesionalismul înalt al colaboratorilor şi respectarea codului deontologic, au fost garanţiile identificării şi evaluării obiective a totalităţii pericolelor la adresa securităţii ţării, indiferent de originea lor. Încălcarea acestor principii şi ilegalităţile comise constituie, în opinia mea, cel mai grav prejudiciu pentru  imaginea instituţiei în societate.

Cristina Zavulan: Vorbiţi, Domnule Director, despre ilegalităţi documentate, sau ele mai necesită investigare şi  argumentare?

Gheorghe Mihai: Concluziile le-am făcut în baza studierii materialelor care reflectă politica instituţională în dirijarea procesului operativ şi managementul resurselor umane. Totodată ele şi-au găsit confirmare în dezvăluirile unor colaboratori.

De exemplu, prevederile legislative prin care SIS este abilitat cu funcţii de combatere a extremismului au fost utilizate ca pretext pentru a institui un control total asupra proceselor politico-sociale din republică. La comandă s-a evaluat situaţia în fiecare localitate, cu indicarea raportului forţelor politice şi a liderilor influenţi. 

Cristina Zavulan: Domnule Director, care a fost reacţia  colaboratorilor la acţiunile  fostei conduceri şi cum aţi procedat cu persoanele care au încălcat legea?

Gheorghe Mihai: Voi constata că mulţi colaboratori au demonstrat verticalitate profesională şi poziţie civică demne de apreciat. Unii s-au opus deschis îndeplinirii indicaţiilor ilegale, alţii într-un mod sau altul au sabotat realizarea lor. Cu părere de rău, celor care au refuzat să se supună ordinelor nelegitime li s-au creat condiţii insuportabile de lucru, pentru ca mai târziu o parte din ei să fie concediaţi. Alţii au fost strămutaţi la funcţii  mai puţin importante sau  „exilaţi” în subdiviziunile teritoriale.

În acelaşi timp, unii colaboratorii care orbeşte au executat comanda politică a conducerii erau  trecuţi în categoria favoriţilor  şi răsplătiţi din plin prin promovare accelerată în funcţie, avansare în grad înainte de termen, oferirea cadourilor de preţ şi  primelor băneşti, decorarea cu distincţii de stat. Implementarea acestui sistem vicios, când forma de stimulare nu corespunde rezultatelor activităţii funcţionale, a profanat valoarea profesională a ofiţerului de informaţii.

La moment soarta unor colaboratori care au încălcat legea nu este determinată definitiv. Profitând de situaţie, unii din ei s-au concediat, sperând  că pe o aşa cale vor evita răspunderea pentru faptele comise. În privinţa altei categorii continuă investigările pentru a elucida în profunzime activitatea lor, inclusiv pentru a evita învinuiri neîntemeiate şi concluzii pripite.
     
Cristina Zavulan: Fiind înregimentat politic, a practicat  SIS careva  activităţi pentru a-i intimida pe liderii partidelor de opoziţie şi sub ce formă?

Gheorghe Mihai: Există probe care permit să conchidem că unii activişti din  partidele de opoziţie s-au aflat sub  o „monitorizare” permanentă a Serviciului. Faţă de ei s-au întreprins măsuri cu utilizarea întregului arsenal instituţional de forţe şi mijloace speciale, încălcându-se flagrant Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii privind temeiul înfăptuirii lor. Cu aprobarea fostei conduceri s-au iniţiat verificări şi explorări operative care urmăreau nu alt scop, decât  denigrarea, compromiterea şi blocarea activităţii oponenţilor politici.
    
Cristina Zavulan: Care au fost aceste încălcări şi ce garanţii daţi, Domnule Director, că ele  nu se vor mai repeta?
    
Gheorghe Mihai: Măsurile operative de investigaţii la care frecvent se apela pe timpul fostei conduceri erau interceptarea convorbirilor telefonice şi culegerea informaţiilor de pe canalele tehnice de comunicaţii care, nu în rare cazuri, se executau cu abatere de la prevederile legislaţiei naţionale. Prin aceasta au fost încălcate grav drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, garantate de Constituţia Republicii Moldova.

Societatea cunoaşte cazul mediatizării de către unele companii de televiziune, posturi de radio şi agenţii de ştiri a secvenţelor din convorbirile telefonice private ale reprezentanţilor unor  partide din fosta opoziţie parlamentară care, scoase din context, aveau scopul să  convingă societatea că aceste persoane sunt complice la dirijarea protestelor din 7 aprilie 2009 şi la organizarea unei pretinse lovituri de stat. 

Am ferma convingere – unica garanţie că aşa ceva nu se va mai repeta este respectarea strictă a Constituţiei Republicii Moldova şi a legislaţiei naţionale. După numirea mea în funcţie de Director al Serviciului de Informaţii şi Securitate am depus jurământul  de credinţă prin care m-am obligat să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale  ale omului. Vă asigur că personal nu mă voi abate de la normele constituţionale şi voi întreprinde totul pentru a garanta respectarea lor de către toţi colaboratorii  instituţiei.
    
Cristina Zavulan: Cum de s-au  permis  aşa fărădelegi, Domnule Director,  şi care vor fi urmările?

Gheorghe Mihai: Am accentuat că aceste încălcări abuzive au rezultat din  promovarea  de către fostul Director a  politicii de subordonare a activităţii SIS intereselor unui  partid. Conducătorii experimentaţi şi de o înaltă probitate etico-morală au fost concediaţi sau marginalizaţi, pentru ca nu în rare cazuri să fie înlocuiţi cu persoane  care îndeplineau toate indicaţiile fostei conduceri.

În raport cu colaboratorii SIS care s-au făcut vinovaţi de comiterea ilegalităţilor trebuie să se garanteze respectarea principiului inevitabilităţii şi promptitudinii pedepsei, or, aceasta va avea şi un efect de prevenire a astfel de încălcări pe viitor. Continuăm propriile investigări şi totodată suntem dispuşi să acordăm suport organelor abilitate pentru a stabili gradul de vinovăţie a fiecărui colaborator care conştient s-a antrenat în activităţi ilegale. Însă se cere luat în consideraţie şi faptul că o parte din ei nu au rezistat presiunilor şi au fost nevoiţi să se conformeze situaţiei.

Cristina Zavulan: Domnule Director, aţi revenit în Serviciu după un anumit timp. Cum aţi găsit starea de spirit în colectiv?

Gheorghe Mihai: Nu mă voi pronunţa univoc, fiindcă continui să mă mai familiarizez cu situaţia din subdiviziuni. Vreau să vă asigur că majoritatea ofiţerilor posedă o pregătire profesională calificată şi sunt capabili să-şi onoreze atribuţiile funcţionale.

Regret însă, că voluntarismul fostei conduceri a redus la zero munca depusă în toţi anii precedenţi pentru a consolida şi afirma Serviciul ca instituţie publică într-o societate democratică. Implementarea principiilor servilismului politic şi a devotamentului personal au divizat colectivul  în  două tabere, ceea ce s-a răsfrânt negativ asupra stării psihico-morale a  colaboratorilor. Astăzi depunem eforturi   nu numai pentru a repara situaţia, dar   şi pentru a garanta că colaboratorii SIS vor  fi antrenaţi doar în  activităţi menite să contribuie la asigurarea securităţii de stat a republicii.

Am constatat mai multe lacune de ordin organizatoric, administrativ şi educativ, însă  suntem siguri că în scurt timp, prin eforturi comune, le vom depăşi. Vom diversifica formele şi căile de consolidare a colectivului pentru a-l mobiliza cât mai eficient în realizarea sarcinilor funcţionale.

Personal cred într-un viitor de perspectivă a instituţiei. Revenind în SIS am constatat prezenţa unui număr suficient de colaboratori tineri, bine pregătiţi, care pot deveni profesionişti de o înaltă calificare.

Cristina Zavulan: Domnule Director, în cadrul anchetei penale s-au făcut declaraţii precum că în data de 7 aprilie 2009 ar fi avut loc tentativa unei lovituri de stat, dirijată din exterior. Care este adevărul?

Gheorghe Mihai: Statutul funcţiei ocupate obligă să mă  abţin de la careva apreciere juridică a evenimentelor din 7 aprilie, însă sunt convins că aceasta o vor face-o calificat organul de urmărire penală şi instanţa de judecată.

În legătură cu  afirmaţiile „şocante” ale unor persoane care au fost anchetate în cadrul dosarului penal, SIS s-a văzut obligat să-şi facă publică poziţia într-o declaraţie de presă. În contextul ei accentuez că în Serviciu nu am depistat documente care confirmă că instituţia, în modul stabilit, a informat fosta conducere a ţării despre pregătirea lovituri de stat, nici până şi nici pe parcursul evenimentelor din 7 aprilie 2009.

Cât priveşte  învinuirile de tăinuire a adevărului despre protestele din aprilie şi de nimicire intenţionată a materialelor care ar fi indicat la pregătirea loviturii de stat, voi aminti autorilor ceea ce ei cunosc foarte bine – în SIS este implementat un sistem strict de evidenţă a informaţiilor operative şi ele nu pot să dispară fără a lăsa urmă.

Cristina Zavulan: Din câte cunoaştem, SIS şi-a asumat angajamente şi responsabilităţi în colaborarea internaţională. Cum stau lucrurile la acest capitol?

Gheorghe Mihai: E bine cunoscut faptul că astăzi securitatea fiecărei ţări şi climatul internaţional de stabilitate este supus unor noi pericole, generate de manifestările criminalităţii transnaţionale şi de terorismul internaţional. Structurile criminale, de regulă, sunt organizate pe principiile unei  conspiraţii eşalonate, ceea ce necesită antrenarea în identificarea şi contracararea activităţii lor a metodelor şi mijloacelor specifice din arsenalul serviciilor secrete.

Experienţa ne-a demonstrat elocvent că pericolele transnaţionale pot fi mai eficient combătute în condiţiile existenţei unei interacţiuni interstatale la nivel instituţional. Având la bază cadrul legislativ naţional, Serviciul a stabilit relaţii de parteneriat cu structuri omologe din mai multe ţări.

Actualmente suntem membru al unor comunităţi informative regionale, dezvoltăm relaţii bilaterale cu parteneri din ţările Europei de Est şi Centrale. Scopul colaborării este identificarea şi evaluarea prin cooperare a pericolelor transfrontaliere, cum ar fi terorismul internaţional, crimele economico-financiare de proporţie, neproliferarea armelor nucleare, traficul de droguri şi fiinţe umane,  etc. Totodată ne familiarizam şi preluăm metodele şi formele de activitate a serviciilor secrete din ţările cu democraţie avansată. 

Unul din principiile de bază a colaborării internaţionale constă în delegarea responsabilităţilor în vederea participării eficiente a fiecărui subiect la consolidarea sistemului general de securitate. Există ferma convingere că Serviciul îşi va onora angajamentele luate, însă mă văd obligat să constat unele regrese şi la acest capitol. Nu se cunoaşte din care motive fosta conducere a SIS practic a îngheţat relaţiile de parteneriat cu structurile informative din unele ţări ale Uniunii Europene.

Cristina Zavulan: Domnule Director, zilele acestea aţi participat la o reuniune trilaterală  în Odesa. Asupra căror probleme ea şi-a axat lucrările?

Gheorghe Mihai: Reuniunea s-a desfăşurat sub egida Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră (EUBAM), cu participarea delegaţilor Serviciului de Securitate al Ucrainei şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Lucrările s-au axat pe realizarea unui bilanţ al activităţii comune în combaterea criminalităţii internaţionale organizate, trasarea obiectivelor pe viitor şi activităţilor menite să contracareze manifestările ilicite la frontiera moldo-ucraineană. Participanţii s-au pronunţat pentru intensificarea interacţiunii informative în vederea prevenirii  riscurilor şi ameninţărilor potenţiale: contrabanda, traficul de droguri şi arme, migraţia ilegală, etc. 

Nu a fost trecut cu vederea nici diferendul nistrean, or, existenţa conflictului nesoluţionat continuă să prezinte un focar de instabilitate ce generează ameninţări pentru securitatea regională şi europeană.

Cristina Zavulan: La întâlnirea  cu conducerea Serviciului de Securitate al Ucrainei aţi abordat cumva cazul de spionaj cu antrenarea militarilor ruşi din forţele pacificatoare?

Gheorghe Mihai: Subiect de discuţie au fost evaluarea stării şi aprobarea unor noi modalităţi şi forme de  intensificare a interacţiunii informative în vederea combaterii riscurilor şi ameninţărilor existente la frontiera moldo-ucraineană. S-a convenit asupra necesităţii diversificării cooperării instituţionale, inclusiv prin realizarea unor operaţiuni comune de protejare a intereselor naţionale ale Republicii Moldova şi Ucrainei.

Evenimentul la care Vă referiţi nu a constituit o temă aparte de discuţie. Incidentul s-a produs în teritoriul ucrainean, iar subiectul atinge relaţiile Ucrainei cu Federaţia Rusă. Cât priveşte unele opinii, precum că SIS tolerează activităţi subversive, voi specifica că militarii ruşi se află în Republica Moldova în baza înţelegerilor interstatale, inclusiv a Acordului din 1992.

La momentul constituirii CSI s-a convenit că serviciile speciale nu vor desfăşura activităţi ce contravin intereselor naţionale ale membrilor Comunităţii. Condiţii similare se conţin şi în acordurile de colaborare între serviciile speciale şi organele securităţii statului din ţările CSI, în relaţiile cu  care   mizăm pe respectarea strictă a angajamentelor.

În conformitate cu doctrina militară, care poartă un caracter excluziv defensiv, Republica Moldova nu consideră nici un stat drept inamic al său. Însă conştientizăm şi luăm în calcul faptul că, în anumite condiţii, în special când interesele strategice regionale ale unei sau altei ţări devin determinante pentru politica lor externă, apare pericolul încălcării înţelegerilor asumate. Aceasta obligă SIS să supravegheze activitatea structurilor informative străine care manifestă interes către Republica Moldova, pentru a identifica şi reacţional adecvat  la eventualele acţiuni ce pot afecta starea securităţii naţionale.

Faptul că regiunea transnistreană se află în vizorul serviciilor speciale ale altor ţări este justificat. Suportăm cu toţii consecinţele negative ale unui conflict îngheţat şi  un regim secesionist totalitar care se opune soluţionării diferendului existent. În estul republicii sunt stocate muniţii care prezintă pericol real pentru populaţie, prin teritoriul necontrolat de autorităţile moldoveneşti au loc acţiuni de contrabandă, trafic de droguri şi fiinţe umane, alte manifestări ale criminalităţii transnaţionale. Nu este secret că SIS cooperează cu serviciile secrete din ţările regiunii, planifică şi realizează activităţi comune  pentru a diminua impactul negativ al formaţiunii autoproclamate asupra stării securităţii regionale.

Cristina Zavulan: Aţi făcut careva remanieri de cadre în SIS, Domnule Director?

Gheorghe Mihai: Remanierile ce ţin de competenţa Directorului SIS continuă. Numirile în funcţie au loc numai după o evaluare complexă a activităţii, calităţilor profesionale şi  individuale ale candidaţilor. Am apelat la ajutorul unor colaboratori experimentaţi care anterior au lucrat în SIS, inclusiv şi la al celor care au fost concediaţi neîntemeiat de către fosta conducere.

Au fost trecuţi la dispoziţie şi continuă să fie supusă analizei minuţioase  activitatea colaboratorilor în privinţa cărora au parvenit informaţii despre antrenarea lor în acţiuni ilicite, care au comis abuzuri  sau abateri de la normele eticii profesionale.

Sper că remanierile efectuate în veriga cadrelor de conducere vor contribui la sporirea potenţialului profesional şi la crearea unei atmosfere de lucru adecvate importanţei sarcinilor pe care le soluţionează instituţia. 

Cristina Zavulan: Necesită sau nu  să fie reformat actualul Serviciu de Informaţii şi Securitate?

Gheorghe Mihai: De regulă, reforma unui serviciu special are loc în cazul modificării strategiei şi doctrinei naţionale în domeniul de specializare, sau a condiţiilor în care se  desfăşoară procesul de asigurare a securităţii unei ţări. Consider că cadrul legislativ existent include totalitatea factorilor de risc şi este suficient pentru ca SIS  şi alte autorităţi publice să-şi exercite competenţele delegate în domeniul  asigurării securităţii ţării.

Însă procesul de integrare europeană  înaintează noi cerinţe, inclusiv privind reforma sistemului naţional de apărare şi securitate, componentă a lui fiind şi SIS. În contextul lor vor interveni modificări concepţionale şi structurale pentru a consolida potenţialul instituţiei, garanta antrenarea eficientă în asigurarea securităţii regionale şi europene. Modificările vor urmări de asemenea şi adaptarea SIS la normele de activitate a comunităţilor informative europene, asigurarea unui mecanism viabil de interacţiune pe probleme de interes reciproc.

În plan intern, vom redefini politica instituţională pe anumite segmente şi vom recurge la optimizarea structurii SIS, vom modifica regulamentele interne, în primul rând, pentru a exclude adoptarea deciziilor voluntariste în organizarea şi dirijarea activităţii instituţiei,  în managementul resurselor umane.

Cristina Zavulan: Este transparenţa o problemă pentru Serviciul de Informaţii şi Securitate, Domnule Director?
    
Gheorghe Mihai: Transparenţa în activitatea serviciilor secrete este un aspect important pentru o societate democratică. SIS va continua să întreprindă paşi  concreţi  pentru ca societatea moldovenească să fie sigură că această instituţie, finanţată din bani publici, apără interesele cetăţeanului, societăţii şi statului, şi nicidecum interesele de  partid sau de grup.

În limitele cadrului prevăzut de lege, Serviciul va rămâne deschis pentru societate, inclusiv pentru a demonstra că  în activitatea colaboratorilor  SIS nu se încalcă drepturile şi libertăţile omului. Prin  amenajarea unui birou suplimentar am îmbunătăţit condiţiile de primire în audienţă a cetăţenilor, unde se oferă posibilitatea de a se familiariza şi primi consultările specialiştilor pe marginea materialelor din arhiva SIS, inclusiv  privind represiunile la care au fost supuşi apropiaţii lor.

Am ferma convingere că la acest capitolul vom îndreptăţi şi aşteptările mass-media, însă gradul de transparenţă va fi unul justificat şi oportun. Voi accentua doar că specificul activităţii limitează disponibilitatea reprezentanţilor serviciului secret de a-şi expune opiniile, decât în cazurile când spectrul  abordat este de competenţa Serviciului de Informaţii şi Securitate. În contextul dat ne vom strădui să utilizăm mai frecvent serviciul de presă şi relaţii cu publicul al instituţiei pentru ca societatea  să cunoască poziţia noastră pe probleme ce ating interesele securităţii naţionale a Republicii Moldova. 
     

Cristina Zavulan: Care sunt sarcinile principale ale SIS pe termen scurt şi de perspectivă?

Gheorghe Mihai: Obiectivele SIS derivă din strategia naţională de securitate şi, de regulă,  sunt determinate pentru o perioadă de lungă durată. Actualmente evoluţiile factorilor interni şi externi care pot periclita starea securităţii naţionale nu  indică necesitatea schimbării legislaţiei naţionale în domeniu.

Serviciul şi-a determinat clar locul şi s-a antrenat în realizarea Programului de activitate a Guvernului pentru anii 2009-2013 „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”. Evaluările atestă prezenţa  unui şir de fenomene negative  care afectează securitatea ţării. În acest context ne vom concentra eforturile pentru a investiga calificat activităţile criminale organizate, reţelele de contrabandă, schemele de corupere din administraţia publică pe care le-am moştenit, pentru a le contracara şi anihila impactul lor distructiv asupra stabilităţii social-politice din republică. 

Obiectivele principale în gestionarea resurselor umane sunt consolidarea  potenţialului şi sporirea capacităţii de intervenire funcţională, intensificarea interacţiunii  informative pe probleme de competenţă cu instituţiile abilitate în domeniul asigurării securităţii naţionale. În plan educativ vom depune eforturi pentru ca jurământul de credinţă Patriei, depus la angajare în  SIS de către fiecare colaborator, să rămână o stea călăuzitoare pe toată durata activităţii profesionale. 

Vom impulsiona interacţiunea cu serviciile speciale din ţările europene şi din statele-membre ale CSI  pe probleme de securitate regională şi europeană.
    

Cristina Zavulan: Domnule Gheorghe Mihai, vă mulţumesc pentru interviul acordat.

Acest interviu cu Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, general-maior al SIS Gheorghe MIHAI, a fost realizat de redactorul-prezentator al Departamentului Actualităţi, Radio Moldova, Cristina ZAVULAN