Cristina Zavulan: Domnule Director, la 2 martie  am comemorat eroii căzuţi în confruntarea de la Nistru. Ce a însemnat conflictul militar din 1992 personal pentru D-voastră şi pentru instituţia pe care o conduceţi?
    
Gheorghe Mihai: Evenimentele  din primăvara anului 1992  au constituit o tragedie naţională pentru Republica Moldova. Confruntarea militară de la Nistru a demonstrat incapacitatea politicienilor acelor timpuri de a găsi o soluţie paşnică a unui conflict social de proporţie, când marea majoritate a populaţiei  se pronunţa pentru libertate şi democraţie, iar o altă parte nu dorea să înţeleagă realităţile şi încerca să apere pe toate căile un sistem politico-administrativ compromis.

Impactul istoric al anului 1992 se face resimţit şi azi, or,  în stânga Nistrului s-a instaurat o administrare autocrată susţinută prin teroarea serviciilor secrete şi baionetele structurilor paramilitare. Un regim de cea mai tristă faimă totalitaristă care astăzi blochează toate încercările de anihilare a consecinţelor negative ale conflictului armat şi de restabilire a încrederii reciproce a  locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, care mai continuă să creeze după stereotipurile sovietice „chipul duşmanului”.

Pentru colaboratorii Ministerului Securităţii Naţionale de pe atunci anul 1992 a constituit o încercare grea dar, totodată, şi o testare a devotamentului şi credinţei faţă de ţară, o verificare a capacităţii de a activa în condiţii extremale.  Majoritatea din ei au fost  antrenaţi în activităţi specifice unui serviciu secret, inclusiv pentru a susţine informativ structurile de forţă care participau la acţiunile militare pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova.

Vitejie, eroism şi calităţi de adevăraţi ofiţeri au manifestat Alexandru Ganenco, Alexandru Mâţu, Ion Cantemir, Valerian Smochină, Iurie Târşu, Anatol Beşliu, Tihon Zaraf, Nicolae Afteni, Veaceslav Tanasiev şi mulţi alţii, meritul cărora a fost apreciat cu distincţii de stat, iar domnul Petru Tabuică s-a învrednicit de înaltul titlu Cavaler al ordinului „Ştefan Cel Mare”.

La acţiunile militare pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova au participat  153 colaboratori ai MSN şi 300 de persoane detaşate din rezerva Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Din rândul lor doi au căzut la datorie şi nu s-au mai întors acasă, iar mai mulţi din ei au devenit invalizi.

Cu toţii regretăm acest conflict sângeros care a cauzat pierderi de vieţi omeneşti şi care a despărţit cele două maluri ale Nistrului.  Pentru politicienii de azi, ca şi pentru întreaga societate, important este ca anul 1992 să nu se mai repete. Este o lecţie amară şi tristă a trecutului pentru viitoarele generaţii. Rana mai rămâne încă deschisă, or, s-au pierdut vieţi omeneşti, au rămas invalizi de război, mii de persoane au fost nevoite să-şi schimbe locul de trai sau să plece în străinătate.

Clasa politică şi societatea au de recuperat mult în raport cu participanţii la acţiunile militare din 1992, în primul rând printr-o atitudine socială corectă  faţă de cei care au pătimit. Stabilirea  Zilei Memoriei pentru a-i comemora pe cei care au căzut în conflictul de la Nistru este o decizie politică importantă şi va avea un efect social pronunţat.

Serviciul de Informaţii şi Securitate va depune toate eforturile pentru a realiza o politică socială corectă  faţă de participanţii la acţiunile militare pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării. Personal simt că ei au nevoie de o mai mare atenţie, inclusiv de o susţinere materială şi morală mai adecvată.

Interviul cu Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, general-maior al SIS Gheorghe MIHAI, a fost realizat de redactorul-prezentator al Departamentului Actualităţi, Radio Moldova, Cristina ZAVULAN